Avocat Rotaru Cabinet

Având în vedere  declararea pandemiei declanșate de virusul SARS-COV2 de către Organizația Mondială a Sănătății  și starea de urgență instituită prin Decretul nr. 195/2020  de Președintele României,  Guvernul României  ținând cont de toate contextul economic dificil afectat prin  ordonanțele militare care au afectat  întregul mediu de afaceri și implicit operatori economici a venit în sprijinul acestora prin crearea unei proceduri menite să sprijine mediul de afaceri  prin eliberarea unui certificat pentru situații de urgență .

Astfel la data de 25.03.2020  s-a publicat în Monitorul Oficial nr. 248/2020 Ordinul  nr. 791/2020 al Ministerului Economiei , Energiei și Mediului de Afaceri  procedura   privind acordarea certificatelor de situații de urgență operatorilor economici a căror activitate este afectată în contextul pandemiei SARS-CoV-2.

Certificatele pentru situații de urgență sunt clasificate în funcție de modalitatea de impact asupra operatorilor economici în două forme

1. a) TIP 1 (ALBASTRU) – eliberat în forma prezentată în anexa nr. 1, pentru solicitanții care cer acordarea acestuia în baza declarației pe propria răspundere emisă în forma prezentată în anexa nr. 3, din care rezultă întreruperea totală sau parțială a activității, ca urmare a deciziilor emise de autoritățile publice competente, potrivit legii, în perioada stării de urgență decretate;
2. b) TIP 2 (GALBEN) – eliberat în forma prezentată în anexa nr. 2, pentru solicitanții care cer acordarea acestuia în baza declarației pe propria răspundere emisă în forma prezentată în anexa nr. 3, din care rezultă înregistrarea unei diminuări a încasărilor în luna martie 2020 cu un procent de minimum 25% față de media încasărilor din perioada ianuarie-februarie 2020.

Scopul eliberării acestui certificat pentru situații de urgență constă în aceia de a fi utilizat în relațiile cu instituțiile publice pentru obținerea de facilități/măsuri de sprijin ori în relațiile comerciale, în condițiile legii.

Depunerea documentelor se va face exclusiv electronic pe platforma http://prevenire.gov.ro/, iar eliberarea certificatelor se va face automat, electronic, după validarea de către sistem a solicitării , operatorul economic putând opta doar pentru un singur  tip de certificate pentru situații de urgență atașând obligatoriu următoarele documente

1. a)datele de identificare;
2. b)declarația pe propria răspundere a reprezentantului legal, prin care acesta atestă că toate informațiile și documentele care stau la baza cererii pentru obținerea certificatului sunt conforme cu realitatea și respectă legislația în vigoare raportat la tipul de certificat solicitat, conform cerințelor instituite de tipul de certificat solicitat respectiv dacă operatorul economic a fost forțat la închiderea totală sau parțială a activității sau ca urmare a masurilor dispuse de către Guvernul României  s a cauzat diminuarea încasărilor în cuantumul indicat. În situația în care reprezentantul legal nu deține semnătură electronică, acesta poate semna olograf, urmând ca toate documentele încărcate în platforma http://prevenire.gov.ro (inclusiv declarația pe propria răspundere) să fie semnate electronic de către un  împuternicit desemnat în acest sens.

Solicitanții care nu sunt înregistrați la oficiul registrului comerțului furnizează informațiile și documentele  referitoare la datele de identificare și documente privind autorizarea activității.

Modelul declarației pe propria răspundere va fi un model tip care se postează de către Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri pe platforma http://prevenire.gov.ro.

Lipsa semnături electronice conduce la nulitatea cererii și imposibilitatea eliberării certificatului pentru situații de urgență din acest motiv este obligatoriu ca operatorii economice să se adreseze persoanelor abilitate de a deține semnătura electronică pentru validitatea cererii de eliberare a certificatului pentru situații de urgență .

Important de reținut este că Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri eliberează CSU doar pe perioada existenței stării de urgență în România, CSU sunt valabile fără semnătură și ștampilă, iar verificarea acestora se poate efectua pe platforma http://prevenire.gov.ro/, după serie și număr.

După depunerea cererilor pentru eliberarea certificatelor pentru situații de urgență se vor desfășura acțiuni de inspecție și control desfășurate de către organele abilitate iar acestea verifică inclusiv documentele care au stat la baza emiterii declarației pe propria răspundere de către solicitanți.

Dacă organele de control vor  identifica suspiciuni rezonabile privind obținerea CSU cu nerespectarea dispozițiilor legale incidente ori prin neatestarea situației reale de drept și/sau de fapt a solicitantului acestea vor sesiza organele abilitate în vederea stabilirii măsurilor, potrivit competențelor.

Platformei electronică http://prevenire.gov.ro/ va deveni operațională la data de  30 martie 2020 respectiv în termen de 5 zile de la data publicării în Monitorul Oficial a Ordinului  nr. 791/2020 al Ministerului Economiei , Energiei și Mediului de Afaceri .

În contextul internațional actual conform datelor publicate de către Johns Hopkins CSSE – https://systems.jhu.edu/ la data de 12 aprilie 2020 pandemia declanșată de către virusul SARS-COV2 a produs decesul a 108.192 de persoane și infectarea a 1.734.913 persoane la nivel global din care 430.527 au fost declarate vindecate , situația excepțională   mondială  impune astfel  prelungirea stării de urgență pe teritoriul României având în vedere scopul pentru care a fost instituită această măsură  .

Deoarece  Organizația Mondială a Sănătății a recomandat   ca formă de prevenire a contaminării, distanțarea  socială  la data de 16 martie 2020 președintele României a declarat stare de urgență pe teritoriul României  prin Decretul nr. 195/2020  pe o perioadă determinată de  30 de zile .

Acum la aproape 30 de zile distanță de acel moment conform art. 15 din OUG 1/1999  se poate prelungi această stare de criză   .

Pentru a prezenta efectele juridice ale stării de urgență este eminamente  necesar să prezentăm conceptual ce înseamnă această stare de urgență din punct de vedere juridic  .

Starea de urgență este o situație  excepțională  de criză care impune ca doar  pentru o perioadă determinată de timp pentru a preîntâmpina iminența producerii unor situații care  să pericliteze  anumite domenii de activitate și bunul mers al țării  ca activitatea acelor domenii de activitate să fie gestionată  prin  transferul puterii executive către Ministerului de Interne care poate gestiona această stare de criză prin  îngrădirea proporțională doar a acelor  drepturi și libertăți  care a impus instituirea stării de urgență prin legiferarea și implementarea de   ordonanțe militare .

Starea de urgență  este  reglementată legislativ în art. 93 din Constituția României și  odată aprobată de către plenul Parlamentului României este reglementată de  către OUG 1/1999 a  Guvernului României .

Conform articolului 5 din OUG 1/1999   starea de urgență se poate dispune pentru o perioadă de cel mult 30 de zile urmând ca după această perioadă   gradual dacă nu a  dispărut iminența producerii unor dezastre să fie conform art. 15 prelungită această perioadă cu posibilitatea de a  extinde sau restrânge drepturile  instituite prin  acest decret .

În  domeniul juridic  având în vedere componenta socială și  faptul că înfăptuirea actului de justiție implică obligatoriu  contactul între justițiabili Decretul LEGE 195/2020  a paralizat acest domeniu cu multiple implicații economice tangențiale prin

1. SUSPENDAREA PRESCRIPȚIILOR ȘI TERMENELOR

Conform articolului 41  din acest decret prescripțiile și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență instituite potrivit prezentului decret, dispozițiile art. 2.532 pct. 9 teza a II-a din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil sau alte dispoziții legale contrare nefiind aplicabile.

Ce înseamnă acest lucru în termeni uzuali , înseamnă că chiar dacă ați primit un act juridic spre exemplu o hotărâre judecătorească termenul de exercitare a unei căi de atac împotriva acelui act nu produce  nici un efect juridic  și astfel acest termen  începe să curgă abia după ce starea de urgență a încetat .

O altă situație poate fi  generată de scadența unui împrumut  astfel chiar dacă s-a împlinit pe perioada  stării de urgență termenul de scadență   acest termen este suspendat el urmând să fie calculat  abia după încetarea stării de urgență .

Termenele de exercitare a căilor de atac în cauzele civile  aflate în curs la data instituirii prezentei stări de urgență, se întrerup, urmând a curge noi termene, de aceeași durată, de la data încetării stării de urgență.

În cauzele civile  în care au fost declarate căi de atac până la data emiterii prezentului decret, dosarele se înaintează instanței competente  doar după încetarea stării de urgență.

Este evident astfel efectul dilatoriu prin care odată cu  instituirea stării de urgență  domeniul juridic a fost suspendat .

Implicațiile economice și juridice ale acestei stării de criză putând fi aplicate și gestionate  abia după depășirea situației impuse  însă prin suspendarea termenelor de prescripție ele vor produce efecte juridice și după 10 ani de la instituirea stării de urgență având în vedere că dreptul român prevede și astfel de termene în materie civilă .

2. SUSPENDAREA ACTIVITĂȚII INSTANȚELOR DE JUDECATĂ

Regula generală este că exceptând cauzele urgente  pe perioada stării de urgență judecarea proceselor civile  și celor penale se suspendă de plin drept pe durata  acesteia , fără a fi necesară efectuarea vreunui act de procedură în acest scop.

Conform articolului  42  alin.  (1)  pe durata stării de urgență, activitatea de judecată continuă  doar în cauzele de urgență deosebită. Lista acestor cauze se stabilește de Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru cauzele de competența acesteia și, respectiv, de colegiile de conducere ale curților de apel pentru cauzele de competența lor și pentru cauzele de competența instanțelor care funcționează în circumscripția lor teritorială, putând fi, după împrejurări, actualizată. Consiliul Superior al Magistraturii dă îndrumări, în vederea asigurării unei practici unitare, colegiilor de conducere ale instanțelor menționate cu privire la modul de stabilire a cauzelor care se judecă pe durata stării de urgență.

Pe durata stării de urgență, pentru judecarea proceselor prevăzute la  art. 42 alin. (1), instanțele judecătorești, ținând seama de împrejurări, pot fixa termene scurte, inclusiv de la o zi la alta sau chiar în aceeași zi fiind asigurată astfel celeritatea procedurilor judiciare .

În procesele urgente care se judecă când este posibil, instanțele judecătorești dispun măsurile necesare pentru desfășurarea ședinței de judecată prin videoconferință și procedează la comunicarea actelor de procedură prin telefax, poștă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia.

De menționat este că având în vedere această posibilitate este necesară digitalizarea actului de justiție în cazuri excepționale  prin crearea unor platforme prin care procesul să fie cu acordul părților transferat în mediul virtual prin respectarea tuturor normelor procesuale .

Chiar în cauzele urgente se poate dispune amânarea judecării cauzelor la cerere, în situația în care partea interesată se află în izolare la domiciliu, în carantină sau spitalizată în contextul pandemiei de COVID-19.

Pentru a respecta dreptul de a pune concluzii în cauză  când instanța respinge cererea de amânare a judecății în considerarea necesității de a soluționa cauza în contextul instituirii prezentei stări de urgență, va amâna, la cererea părții sau din oficiu, pronunțarea în vederea depunerii de concluzii scrise.

După încetarea stării de urgență, judecarea proceselor civile se reia din oficiu. În termen de 10 zile de la încetarea stării de urgență, instanța de judecată va lua măsuri pentru fixarea termenelor de judecată și citarea părților. Natura juridică a acestui termen  legal este în opinia mea un termen de recomandare neexistând nici o  sancțiune procesuala pentru depășirea acestui termen  .

În materie penală   regula generală este că activitatea de urmărire penală  și judecată este suspendată  parțial deoarece  articolul 43 reglementează că  activitatea de urmărire penală și cea a judecătorilor de drepturi și libertăți se desfășoară numai cu privire la:

1. a) cauzele în care s-au dispus ori se propune luarea măsurilor preventive ori a celor de protecție a victimelor și martorilor, cele privind aplicarea provizorie a măsurilor de siguranță cu caracter medical, cele cu persoane vătămate minori;
2. b) actele și măsurile de urmărire penală a căror amânare ar pune în pericol obținerea probelor sau prinderea suspectului sau a inculpatului, precum și cele privind audierea anticipată;
3. c) cauzele în care urgența se justifică prin scopul instituirii stării de urgență la nivel național, alte cauze urgente apreciate ca atare de către procurorul care supraveghează sau efectuează urmărirea penală.

Procesele penale aflate în curs pe rolul instanțelor de judecată, inclusiv cele aflate în procedură în camera preliminară, se suspendă de drept pe durata stării de urgență, cu excepția celor de la alin. (1) lit. c)  spre exemplu infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor apreciate ca atare de judecător sau instanța de judecată, precum și a următoarelor cauze: cele privind infracțiunile flagrante, cele în care au fost dispuse măsuri preventive, cele referitoare la contestații împotriva măsurilor asigurătorii, cele privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, cele ce cuprind măsuri de protecție a victimelor și a martorilor, cele privind aplicarea provizorie a măsurilor de siguranță cu caracter medical, cele privind infracțiuni contra securității naționale, cele privind acte de terorism sau de spălare a banilor.

În termen de 10 zile  de la încetarea stării de urgență, judecătorul sau instanța de judecată  la fel ca în materie civilă se vor lua măsuri pentru fixarea termenelor de judecată și efectuarea actelor de procedură.

Acordul de comunicare în cauzele penale a actelor procedurale prin poștă electronică se prezumă, iar organele judiciare vor solicita, acolo unde este cazul, de urgență, telefonic, indicarea adreselor de poștă electronică pentru comunicarea respectivelor acte.

Termenele de comunicare a soluțiilor, de formulare și soluționare a plângerilor, altele decât cele reglementate de alin. (1), se întrerup, urmând ca de la data încetării stării de urgență să înceapă să curgă un nou termen, de aceeași durată. Termenele de exercitare a căilor de atac în cauzele penale, cu excepția celor judecate potrivit prezentului decret, se întrerup, urmând ca de la data încetării stării de urgență să înceapă să curgă un nou termen, de aceeași durată. Fac excepție cele judecate potrivit prezentului decret.

Ascultarea persoanelor private de libertate se face prin videoconferință la locul de deținere sau în spații corespunzătoare din punct de vedere sanitar, fără a fi necesar acordul persoanei private de libertate.

Prin instituirea stării de urgență  se suspendă de drept organizarea licitațiilor publice în cadrul procedurilor de valorificare a bunurilor mobile indisponibilizate în procesele penale.

Pe durata stării de urgență, în cauzele în care nu se efectuează acte de urmărire penală sau procesul penal este suspendat potrivit prezentului decret, prescripția răspunderii penale se suspendă .

3. EXECUTAREA  SILITĂ

Activitatea de executare silită continuă numai în cazurile în care este posibilă respectarea regulilor de disciplină sanitară stabilite prin hotărârile Comitetului Național privind Situațiile Speciale de Urgență, în scopul ocrotirii drepturilor la viață și la integritate fizică ale participanților la executarea silită .

4. ACTIVITATEA INSPECȚIEI JUDICIARE A OFICIULUI REGISTRULUI COMERTULUI SI A SERVICIULUI DE PROBATIUNE

Conform articolului 44 pe durata stării de urgență, prevederile art. 42 se aplică în mod corespunzător și în procedurile de competența Inspecției Judiciare respectiv  continuă  doar în cauzele de urgență deosebită. Lista acestor cauze se stabilește de Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru cauzele de competența acesteia și, respectiv, de colegiile de conducere ale curților de apel pentru cauzele de competența lor și pentru cauzele de competența instanțelor care funcționează în circumscripția lor teritorială, putând fi, după împrejurări, actualizată. Consiliul Superior al Magistraturii dă îndrumări, în vederea asigurării unei practici unitare, colegiilor de conducere ale instanțelor menționate cu privire la modul de stabilire a cauzelor care se judecă pe durata stării de urgență.

În sprijinul sectorului privat potrivit  articolului 45 pe durata stării de urgență, activitatea Oficiului Național al Registrului Comerțului și a oficiilor registrelor comerțului de pe lângă tribunale continuă în ceea ce privește înregistrarea mențiunilor privind persoanele juridice și persoanele fizice înregistrate în registrul comerțului și se derulează prin mijloace electronice, în baza cererii de înregistrare a mențiunilor și a documentelor anexate la aceasta în formă electronică, având încorporată, atașată sau logic asociată semnătura electronică extinsă.

Copiile de pe înregistrările efectuate și de pe actele prezentate de solicitanți, informațiile despre datele înregistrate și certificatele constatatoare se eliberează pe cale electronică.

Activitatea de asistență pentru efectuarea procedurilor necesare înregistrării prin mijloace electronice în registrul comerțului, din cadrul oficiilor registrului comerțului de pe lângă tribunale, precum și activitatea de publicare și de furnizare a Buletinului procedurilor de insolvență se realizează prin mijloace electronice.

In materia  executărilor pedepselor  neprivative de libertate articolul 46  prevede

În executarea pedepselor și a măsurilor educative neprivative de libertate, executarea supravegherii prin prezentarea persoanei la serviciul de probațiune, primirea vizitelor consilierului de probațiune, precum și obligațiile de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, de a urma un curs de pregătire școlară ori de calificare profesională, de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială, respectiv prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității rezultată din înlocuirea amenzii penale se suspendă pe durata stării de urgență. Pentru situațiile în care termenul de supraveghere, durata supravegherii sau durata măsurii educative neprivative de libertate s-a împlinit în timpul stării de urgență, în raportul final se face mențiune despre imposibilitatea obiectivă de executare.

5. EXECUTAREA PEDEPSELOR PRIVATIVE DE LIBERTATE

Totodată  conform articolului 47 în executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate, exercitarea dreptului de a primi vizite, exercitarea dreptului la vizită intimă, exercitarea dreptului de a primi bunuri prin sectorul vizită, cât și recompensele constând în permisiunea de ieșire din penitenciar se suspendă.

Pentru menținerea legăturii cu mediul suport se majorează durata și numărul de convorbiri pentru persoanele condamnate aflate în regimul de maximă siguranță, la maximum 45 de minute pe zi, iar pentru persoanele condamnate aflate în regim închis, semideschis, deschis, regim provizoriu sau pentru cei care nu au regimul stabilit, la maximum 75 de minute pe zi. Dreptul deținuților la convorbiri on-line, indiferent de situația disciplinară și periodicitatea legăturii cu familia, se suplimentează corespunzător numărului de vizite la care au dreptul conform regimului de executare.

Persoanele condamnate clasificate în regimul semideschis și deschis pot executa pedeapsa în camere de deținere permanent închise și asigurate.

Pentru minorii privați de libertate care nu au un reprezentant legal, medicul curant al locului de deținere acționează ca reprezentantul legal, exclusiv pentru acordarea asistenței medicale și a măsurilor de prevenție.

În completarea obligațiilor prevăzute în Legea nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare, cu modificările și completările ulterioare, polițistul de penitenciare este obligat să participe la toate activitățile desfășurate în conformitate cu dispozițiile superiorilor, cu respectarea timpului legal de odihnă, timpul lucrat suplimentar în această împrejurare fiind compensat exclusiv cu timp liber corespunzător.

Pe perioada stării de urgență, în raport cu necesitățile și situația operativă existente la nivelul unității penitenciare unde este încadrat sau al altei unități din poliția penitenciară, polițistului de penitenciare i se pot modifica, fără acordul său, locul și/sau felul muncii.

În concluzie  regula principală în domeniul juridic este că  activitatea judiciară este suspendată exceptând acele situații juridice urgente care sunt de importanță vitală pentru bunul mers al societății  și care au impus luarea deciziei de a implementa starea de urgență .

Pe perioada stării de urgență au fost majorate totodată  atât pedepsele penale cât și pedepsele contravenționale pentru nerespectarea măsurilor autorităților publice impuse pentru   a zădărnici răspândirea virusului SARS-COV2 .

De lege ferenda  consider că este  absolut necesar ca majorarea  pedepselor  penale pentru zădărnicirea și combaterea bolilor precum și majorarea  cuantumului amenzilor contravenționale pentru nerespectarea măsurilor de izolare și carantinare precum și confiscarea unor bunuri  să fie urmată obligatoriu  de implementarea acestor masuri prin activitatea organelor statului având in vedere necesitatea depășirii stării de urgență prin activitatea instanțelor de judecată și ministerului public prin organele de cercetare penală  deoarece chiar dacă au fost impuse niște măsuri excepționale ele  nu au nici o aplicabilitate dacă nu sunt aplicate cel puțin în domeniul juridic  pe perioada stării de urgență pentru care au fost instituite  .