Avocat Marcela Rotaru
  • Acasă
  • Servicii
  • Despre mine
  • Despre cabinet
  • Onorarii
  • Blog
  • Contact
Avocat Marcela Rotaru
  • Acasă
  • Servicii
  • Despre mine
  • Despre cabinet
  • Onorarii
  • Blog
  • Contact
Autor

Avocat Rotaru Cabinet

Avocat Rotaru Cabinet

Blog

Violența cibernetică sau cyberbullying și impactul cauzei Buturuga versus România asupra legislației naționale

de Avocat Rotaru Cabinet iulie 7, 2020
Scris de Avocat Rotaru Cabinet

Contextul internațional actual   a făcut ca viața  oamenilor  să se desfășoare pe platformele de socializare,  în mediul online determinând prin acest lucru o creștere vertiginoasă a infracționalității din mediul online.

Puțini știu însă că România nu  s a adaptat acestui gen de infracționalitate și din acest motiv   la data de 10.02.2020  prin cauza Buturuga v Romania, ECHR 056 (2020) Curtea  Europeană de Justiție a condamnat statul român pentru încălcarea Articolului 3 (interzicerea tratamentului inuman sau degradant) și a Articolului 8 (dreptul la respectarea vieții private și de familie și a corespondenței) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Prin această condamnare victima Gina-Aurelia Buturugă va primi din partea statului român suma de 10.000 de euro cu titlu de daune morale pentru că prin lipsa unui răspuns  adecvat problemei sale i s a încălcat acesteia dreptul la respectarea vieții private și de familie și a corespondenței și i s a oferit un tratament inuman chiar degradant .

Pe scurt deși a formulat mai multe plângeri împotriva soțului pentru violență domestică Gina-Aurelia Buturugă   fiind chiar amenințată cu moartea, lovită  ulterior pentru a-și retrage plângerea de la poliție nu a primit sprijin din partea statului pentru respectarea vieții sale private.

Ba mai mult aceasta a reclamat și că  după divorț, bărbatul a consultat în mod abuziv conturile sale electronice – inclusiv contul Facebook – și a copiat conversațiile sale private, documente și fotografii.

Parchetul cu toate acestea  a clasat cauza cu toate implicațiile juridice  pe motiv că amenințarea nu era suficient de gravă, respectiv că plângerea pentru încălcarea secretului corespondenței a fost formulată tardiv.

În 06.07.2020  ca un răspuns adecvat  a acestei condamnări  faptele de acest gen sunt incriminate prin  Legea nr. 106/2020 privind modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, Parlamentul României Publicată în Mof  I nr. 588 din 06.07.2020 care va intra în vigoare la data de  09.07.2020 astfel   România s-a raliat Curții  Europene  de Justiție prin incriminarea din punct de vedere juridic a   violenței cibernetice  .

Legea 271/2003 se va completa cu sintagma violență cibernetică  la

ART. 3

În sensul prezentei legi, violența domestică înseamnă orice inacțiune sau acțiune intenționată de violență fizică, sexuală, psihologică, economică, socială, spirituală sau cibernetică, care se produce în mediul familial sau domestic ori între soți sau foști soți, precum și între actuali sau foști parteneri, indiferent dacă agresorul locuiește sau a locuit împreună cu victima.”

  1. La articolul 4 alineatul (1), după litera g)

se introduce o nouă literă, litera h),  prin care se definește  conceptul de violență cibernetică astfel :

“h) violența cibernetică – hărțuire online, mesaje online instigatoare la ură pe bază de gen, urmărire online, amenințări online, publicarea non consensuală de informații și conținut grafic intim, accesul ilegal de interceptare a comunicațiilor și datelor private și orice altă formă de utilizare abuzivă a tehnologiei informației și a comunicațiilor prin intermediul calculatoarelor, telefoanelor mobile inteligente sau altor dispozitive similare care folosesc telecomunicațiile sau se pot conecta la internet și pot transmite și utiliza platformele sociale sau de e-mail, cu scopul de a face de rușine, umili, speria, amenința, reduce la tăcere victima.”

În articolele următoare se creează și un cadru optim de implementare a organismelor menite să creeze eficiență împotriva acestui gen de faptă

  1. La articolul 8, după alineatul (3^2)

se introduce un nou alineat, alineatul (3^3), cu următorul cuprins:

 

“(3^3) Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați asigură coordonarea împreună cu alte ministere în raport cu integrarea unei perspective de egalitate între femei și bărbați în toate politicile, programele și cercetarea în domeniul inteligenței artificiale, pentru a evita potențialele riscuri ale tehnologiei care perpetuează sexismul, stereotipurile de gen și violența cibernetică.”

  1. La articolul 9, alineatul (1)

se modifică și va avea următorul cuprins:

ART. 9

(1) Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Sănătății și Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor elaborează și difuzează materiale documentare privind prevenirea, cauzele și consecințele violenței domestice.”

  1. La articolul 9, după alineatul (2)

se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

“(3) Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, prin organismele aflate în coordonare responsabile de prevenirea, analiza, identificarea și reacția la incidente în cadrul infrastructurilor cibernetice, are obligația de a efectua demersurile necesare pentru a dezvolta campanii de sensibilizare publică privind violența cibernetică și să ofere asistență practică autorităților centrale și locale în prevenirea și răspunsul la violență cibernetică. Împreună cu instituțiile prevăzute la art. 8, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor stabilește, promovează și bugetează programe destinate unei game largi de utilizatori, pentru alfabetizare digitală.”

Astfel este evident faptul că Curtea  Europeană de Justiție prin soluția de condamnare  în cauza Buturugă din 10.02.2020 a forțat statul român să se ralieze noului tip de infracționalitate  cibernetică care se răspândește din ce în mai mult la nivel global și datorită contextului internațional actual care îi  creează un teren fertil optim dezvoltării .

În calitate de practician nu pot decât să mulțumesc  Curții Europene  de Justiție  și victimei că prin cauza sa  doamna Gina-Aurelia Buturugă este răspunzătoare de faptul că începând din data de 09.07.2020 soluțiile de clasare a faptelor de violență cibernetică nu vor mai fi luate în derizoriu cel puțin la nivel de principiu.

Cadrul legal de incriminare există însă acesta presupune și implementare prin instituții apte de a  găsi persoanele vinovate de faptele de această natură .

România trece printr-un fenomen social  alarmant și periculos deoarece   o femeie este bătută la fiecare 30 de secunde, iar la fiecare cinci zile o victimă a violenței domestice moare, potrivit statisticilor .

Singura formă de a stopa acest fenomen o reprezintă  luarea unor măsuri instituționale menite să  protejeze victima atât în mediul online cât în mediul offline prin funcția de reeducare  a pedepsei  pentru acest gen de criminalitate .

În concluzie este evident că vorba noastră populară buturuga mica  răstoarnă carul mare pare se că s a adeverit cel puțin în acest caz  iar pe viitor nu putem decât spera ca și practicieni că violența cibernetică va primi un răspuns adecvat din partea autorităților .

 

 

 

iulie 7, 2020 0 comentarii
0 FacebookTwitterPinterestEmail
Blog

JUSTIȚIA ÎN PERIOADA PANDEMIEI

de Avocat Rotaru Cabinet iunie 29, 2020
Scris de Avocat Rotaru Cabinet

A trecut mai bine de o lună și jumătate de la ridicarea stării de urgență și instaurarea stării de alertă moment în care sistemul judiciar a început să prindă viață și să  devină  astfel funcțional .

Diferența între justiția ante  COVID 19 și cea actuală este că cea actuală  este o justiție  calitativă din punct de vedere organizatoric .

Ce ne-a învățat această pandemie pe lângă să completăm declarații pe propria răspundere  este  să ne organizăm mai bine timpul pe care îl avem la dispoziție și să ne respectăm timpul partenerilor  noștri în înfăptuirea actului de justiție  .

Dacă pe perioada stării de urgență  am cunoscut panica  indusă de incertitudinea zilei de mâine și  sentimentul de rușine deoarece  am avut cauze în care îmi era rușine să port masca în fața completului de judecată să nu poată fi interpretat un act de sfidare acum iată că purtarea măștii a devenit obligatorie conform Legii 55/2020 care stipulează la art. 13 lit. că avem

a) obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice închise, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă.

Învățăm treptat, treptat dar mai ales de toate   etapizat  să conviețuim cu virusul .

Chiar dacă starea de urgență a încetat iată că după  o lună și jumătate  de la reluarea activității judiciare instanțele de judecată au început timid să își judece cauzele într-o ordine deplină cu citarea părților cu  fixarea termenelor pe intervale orare  care permit avocatului să nu rămână prea mult în incinta instanței de judecată, cu pauze dese intre susținerea cauzelor pentru a se putea efectua  dezinfectarea spațiului de lucru al justițiabililor și cu o rezervare în administrarea probelor  .

Recomandarea instanțelor de judecată este unanimă însă în evitarea deplasărilor inutile la sediul instanței și încercarea de a uzita de procedura scrisă pentru a respecta distanțarea socială .

Dacă în perioada pandemiei instanțele de judecată nu permiteau depunerea documentelor direct către instanța de judecată ci pe suport electronic , pe perioada stării de alertă iată că documentele se pot depune direct la instanța de judecată.

Totuși  pandemia a dat naștere unui curent ireversibil  de digitalizare a actului de justiție prin videoconferința . Primul proces  pilot de acest gen  desfășurând-se  la data de 03 aprilie 2020 , ora 11:30, realizat exclusiv printr-o platformă online.

La derularea acestuia și-au dat concursul Magistrat Mihaela ROIBU – judecător în cadrul Tribunalului Timiș, Secția I Civilă, Daniel Adam – grefier în cadrul Tribunalului Timiș, Secția I Civilă și membrii fondatori ai grupului Digital Law, în ordine alfabetică, respectiv Avocat Dragoș Benga din Baroul Brașov, Avocat Sergiu Capisizu, Avocat Tudor Colțan și Avocat Diana Ghinculov din Baroul București, Avocat Antonio Iordan Prodecanul Baroului Brăila, Avocat Călin Iuga din Baroul Cluj, Avocat Șerban Lovin Decanul Baroului Ilfov, Avocat Dragoș Nicu Prodecanul Baroului Dolj și Avocat Sergiu I. Stănilă Decanul Baroului Timiș.

Magistrații și avocații au folosit aplicația Zoom imitând   prin personaje fictive o amânare a cauzei  .

Am observat  astfel un început timid  dar extrem de promițător de digitalizare a actului de justiție prin  videoconferința , procesul fictiv atrăgând atenția că de multe ori avocații pot parcurge distanțe considerabile pentru susținerea unei cauze ce poate dura doar câteva minute.

De menționat este  și lansarea dosarului electronic ca o necesitate deoarece pe citații  la repunerea pe rol a cauzelor  se comunică părților și că au acces la  dosarul electronic  prin completarea unei cereri în acest sens .

Pentru un justițiabil  în  era digitalizării  și a internetului  în această perioadă  este importantă platforma online portal.just.ro  care a devenit un mijloc de citare  corespunzătoare instanței de judecată  prin care părțile iau cunoștință de ora aproximativă la care se va judeca cauza acestora , toate instanțele înțelegând astfel să își pregătească ședințele de judecată evitând suprapunerea cauzelor .

Menționez  că o mare surpriză  plăcută a reprezentat   și lansarea în mediul online a instanțelor de judecată pe platformele de socializare astfel  un exemplu pozitiv în acest sens este Curtea de Apel Alba Iulia  care păstrează un contact direct cu  justițiabili primind și o distincție în acest sens  pe platforma de socializare Facebook cât și  Judecătoria Ploiești care păstrează legătura cu părțile atât pe platforma de socializare Facebook cât si pe Instagram .

Totodată în această perioadă a avut loc și automatizarea gestiunii documentelor comunicate prin intermediul Noletter.com de către instanțele din raza Curții de Apel Galați. Curtea  de Apel Galați prin Președintele Cosmin Mihăilă  a încercat astfel digitalizarea mediului juridic și deschiderea spre tehnologiile de ultimă oră la care acced un număr tot mai mare de instanțe din țară prin preluarea tehnologiilor de automatizare implementate la Galați.

Se  va încerca în următoarea etapă  comunicarea documentelor profesionist-instanță/instanță-profesionist printr-un mecanism programatic (API). CA Galați a dezvoltat mijloacele necesare comunicării documentelor în acest mod, testele desfășurându-se chiar în această perioadă.

Dincolo de creșterea eficienței, cei de la Noletter consideră că procedura implementată are potențialul de a spori transparența și securitatea comunicărilor profesionist-instanță dar beneficiază în continuare de posibilitatea verificării integrității prin intermediul tehnologiei Blockchain.

În  materie penală pentru persoanele aflate la locuri de deținere și a căror prezență este obligatorie în proces inculpați au acces la desfășurarea procedurilor  prin videoconferință asigurându-li-se acestora dreptul la apărare printr-un avocat desemnat din rândul avocaților de la locul de deținere  și faptul că nu mai este necesar transferul la instanță   de la locul de deținere prin protejarea dreptului la sănătate și  la expunerea unei posibile contaminări  .

Justiția totuși cunoaște cazuri  izolate de contaminare a angajaților cu virusul  Sars Cov 2 respectiv un angajat al Curții de Apel Alba Iulia  și un angajat  al Tribunalului București fiind totuși cazuri izolate  neexistând focare de infecție în sistemul judiciar .

Cu toate acestea riscul   de infectare există  și este extrem de mare deoarece în  domeniul juridic  având în vedere componenta socială și  faptul că înfăptuirea actului de justiție implică obligatoriu  contactul între justițiabili o  posibilă contaminare este iminentă  .

Nu putem omite faptul că  în prezent există un număr mare de cazuri de contaminare și faptul că începând cu data de 01 iulie 2020 nu s-au  mai continuat măsurile de relaxare fapt ce  ne amintește posibilitatea ca oricând  să putem reveni la starea de urgență  și justiția să se desfășoare exclusiv în mediul online prin  videoconferință și comunicarea actelor în format electronic .

Recomandam astfel păstrarea distanțării sociale și respectarea măsurilor luate de autorități pentru a nu paraliza din nou sistemul judiciar .

Pandemia ne a oferit fiecăruia dintre noi și un timp de introspecție de  reflecție și  de reașezare a valorilor morale .

Pe unii dintre noi i-a făcut mai motivați  în timp ce pe alții le-a scos la suprafață calitatea umană deoarece pandemia a dat naștere unui nou curent mondial  și anume lupta pentru supraviețuire care nu are cum să ocolească sistemul judiciar  .

În sprijinul  justiției și ca o  măsură de  stabilire a unui mecanism de dialog permanent interprofesional și a unor proceduri de rezolvare a diferendelor  prevăzută de către ghidul de bune practici între profesioniștii dreptului  respectiv de citez art. 148  care prevede că la nivel național ar fi utilă elaborarea unor proceduri concrete prin care să se preîntâmpine conflictele interprofesionale și să se faciliteze aplanarea celor deja existente, printr-un set de reguli principiale care să sprijine o comunicare interprofesională continuă și deschisă prin derularea unor proiecte comune interprofesionale menite de natură să contribuie la realizarea unei culturi juridice care să confere încredere societății în actul de justiție a luat naștere  prininițiativa doamnei Andrea Chiș la data de 25.06.2020  proiectul Legal Soft Skills  prin care profesioniștii dreptului sunt invitați la dialog și introspecție asupra calităților necesare de a fi un bun profesionist în drept deoarece nu este suficient să cunoști legea ci legea trebuie practicată prin empatie și umanism .

În concluzie justiția  în timpul pandemiei trebuie astfel să se reașeze pe noile componente sociale aflate într-o dinamică permanentă  respectând noua ordine mondială ce se vrea a fi instaurată iar practicienii dreptului să relanseze încrederea justițiabilului prin implementarea în activitatea profesională a   sfatului maestrului Mahatma Gandhi care ne  îndeamnă să fim noi schimbarea pe care vrem să o vedem în lume și  prin viața noastră să ne transmitem mesajul pe mai departe .

 

 

iunie 29, 2020 0 comentarii
0 FacebookTwitterPinterestEmail
Blog

STAREA DE ALERTĂ ÎN ROMÂNIA INSTITUITĂ PRIN HOTĂRÂREA NR. 24 DE CĂTRE COMITETUL NAȚIONAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ ȘI PRINCIPALELE EFECTE JURIDICE

de Avocat Rotaru Cabinet mai 16, 2020
Scris de Avocat Rotaru Cabinet

În contextul internațional actual conform datelor publicate de către John Hopkins CSSE – https://systems.jhu.edu/ la data de 16 mai 2020 pandemia declanșată de către virusul SARS-COV2 a produs decesul a 302.115 de persoane și infectarea a  4.405.680  persoane la nivel global din care 1.637.684 au fost declarate vindecate , situația excepțională   mondială și recentele decizii ale Curții Constituționale a României   a impus astfel  ridicarea stării de urgență și  declararea  stării de alertă pe teritoriul României la data de 15 mai 2020 de către Comitetul  Național de Situații de Urgență din România  .  

Instituțiile statului român implementează astfel pe teritoriul României  recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății   ca formă de prevenire a contaminării, distanțarea  socială   . 

Starea de alertă a fost impusă  și ținând cont de  efectele pe plan economic și social la data de 15 mai 2020 România prin  HOTĂRÂREA nr. 24 din 14.05.2020 privind aprobarea instituirii stării de alertă la nivel național și a măsurilor de prevenire și control a infecțiilor, în contextul situației epidemiologice generate de virusul SARS-CoV-2 a COMITETULUI NAȚIONAL AL SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ DIN ROMÂNIA. 

Pentru a prezenta efectele juridice ale stării de alertă este eminamente  necesar să prezentăm conceptual ce înseamnă această stare de alertă din punct de vedere juridic   și care sunt principalele  efectele juridice ale acestei stări de fapt pentru cetățean . 

I. Cadrul legal  

 Starea de alertă este reglementată legislativ  de către OUG 21/2004 iar definiția legală este dată de art. 2 lit. f din acest act normativ prin faptul că implică  punerea de îndată în aplicare a planurilor de acțiuni și măsuri de prevenire, avertizare a populației, limitare și înlăturare a consecințelor situației de urgență care au impus-o .  

Efectul juridic principal al stării de alertă este faptul că  reprezintă  o stare intermediară de expectativă în contextul geostrategic actual și al multiplicării, pe de o parte, și al creșterii gravității, pe de altă parte, a riscurilor non militare la adresa securității naționale, pe fondul accelerării tendințelor de globalizare, al schimbărilor climatice radicale, al dezvoltării experimentelor științifice cu efecte imprevizibile  care menține sistemul managerial existent care este deja închegat instituțional . 

Starea de alertă este astfel o stare juridică de fapt temporară luată pentru a preveni și gestiona situații de urgență printr-un  sistem instituțional parțial închegat și care se va activa abia la momentul  producerii situației de urgență  pentru a fi capabil  de a oferi un răspuns adecvat noilor provocări la adresa securității naționale  și pentru a asigura instituirea, în cel mai scurt timp, a unui cadru legal modern și a unor mecanisme manageriale perfecționate, menite să asigure, în mod unitar și profesionist, apărarea vieții și sănătății populației, pe timpul producerii unor situații de urgență, care să permită restabilirea rapidă a stării de normalitate.  

II. Principiile stării de alertă 

Managementul situațiilor de urgență se face  în starea de alertă spre deosebire de starea de urgență ținând cont de următoarele principii : 

  1.  previziunea și prevenirea;
  2. prioritatea protecției și salvării vieții oamenilor;
  3.  respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului;
  4.  asumarea responsabilității gestionării situațiilor de urgență de către autoritățile administrației publice;
  5. cooperarea la nivel național, regional și internațional cu organisme și organizații similare;
  6. transparența activităților desfășurate pentru gestionarea situațiilor de urgență, astfel încât acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse;
  7.  continuitatea și gradualitatea activităților de gestionare a situațiilor de urgență, de la nivelul autorităților administrației publice locale până la nivelul autorităților administrației publice centrale, în funcție de amploarea și de intensitatea acestora;
  8. operativitatea, conlucrarea activă și subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului Național.

III.  Asemănări și deosebiri între starea de urgență și starea de alertă  

Raportat la principiile stării de alertă putem conchide că spre deosebire de starea de urgență  drepturile și libertățile cetățenilor nu sunt limitate ci ar trebui să fie  respectate și  să existe transparență decizională cel puțin la nivel de principiu în gestionarea situației de urgență . 

Totuși  la fel ca în starea de urgență măsurile care au fost instituite prin HOTĂRÂREA nr. 24 din 14.05.2020 privind aprobarea instituirii stării de alertă la nivel național și a măsurilor de prevenire și control a infecțiilor, în contextul situației epidemiologice generate de virusul SARS-CoV-2 a COMITETULUI NAȚIONAL AL SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ DIN ROMÂNIA  impun  în continuarea  menținerea unor măsuri pentru a asigura continuitatea și gradualitatea activităților de gestionare a situației de urgență pentru a nu diminua toate efectele pozitive care au fost obținute prin instituirea stării de urgență prin : 

  1. Interzicerea organizării și desfășurării de mitinguri, demonstrații, concerte sau orice alte întruniri în spații deschise, precum și de activități culturale, științifice, artistice, sportive, de divertisment, jocuri de noroc, activități de fitness, activități în piscine și de tratament balnear desfășurate în spații închise. 
  2. suspendarea temporară a  activității de servire și consum al produselor în spațiile comune de servire a mesei din interiorul restaurantelor, hotelurilor, motelurilor, pensiunilor, cafenelelor sau altor localuri publice, cât și la terasele din exteriorul acestor locații. 
  3. suspendarea temporară a activității de comercializare cu amănuntul a produselor și serviciilor în centrele comerciale cu suprafața construită mai mare de 15.000 mp, în care își desfășoară activitatea mai mulți operatori economici. 
  4. obligativitatea menținerii funcționării centrelor rezidențiale de îngrijire și asistență a persoanelor vârstnice, centrelor rezidențiale pentru copii și adulți, cu și fără dizabilități, precum și pentru alte categorii vulnerabile și impunerea unor condiții de izolare a personalului pe perioada prezenței la serviciu. 
  5. Interzicerea de a  intra pe teritoriul României, prin punctele de trecere a frontierei de stat, a cetățenilor străini și apatrizilor. 
  6. Prelungirea  măsurii de  suspendare a  zborurilor efectuate de operatorii economici din aviație spre Austria, Belgia, Confederația Elvețiană, Franța, Germania, Iran, Italia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Regatul Țărilor de Jos, Spania, Statele Unite ale Americii, Turcia și Iran, și din aceste țări către România pentru toate aeroporturile din România, pentru o perioadă de 14 zile, începând cu data de 15.05.2020. 
  7. suspendarea transportului rutier internațional de persoane prin servicii regulate, servicii regulate speciale și servicii ocazionale în trafic internațional, pentru toate cursele efectuate de către operatorii de transport spre Italia, Spania, Franța, Germania, Austria, Belgia, Confederația Elvețiană, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Regatul Țărilor de Jos și Turcia și din aceste țări către România, până în data de 01 iunie 2020. 
  8. menținerea închiderii temporare, totale sau parțiale, a unor puncte de trecere a frontierei de stat. 

Totuși prin  instituirea stării de alertă au fost luate unele măsuri menite de a relaxa și respecta parțial drepturile și libertățile cetățeniilor prin  

  • libertatea de a circula  în interiorul localității de domiciliu  și în condiții limitative și excepționale atât național cât și internațional  
  • libertatea de a participa la slujbele  religioase în condiții limitative și stricte de igienă  
  • dreptul de a avea parte de tratament medical și pentru cazurile care nu reprezintă urgențe medicale . 
  • dreptul la muncă . 

Este evident astfel că virusul SARS-Cov2 va deveni o parte a realității noastre iar păstrarea stării de urgență ar reprezenta măsuri iremediabile în plan economic  pentru operatorii economicii și doar prin relaxarea graduală a  măsurilor  prin instituirea stării de alertă  se pot conserva măsurile de prevenire și protecție luate până în prezent  de o așa natură încât în cazul în care distanțarea socială nu va fi respectată și cazurile de contaminare vor crește sistemul managerial al situațiilor de risc să fie păstrat . 

Ca o notă personală măsurile din  starea de alertă reglementată legal de către OUG 21/2004 nu pot restrânge drepturile și libertățile fundamentale ale drepturilor omului deoarece se încalcă principiile acestei instituții juridice . 

Contextul faptic actual impune însă menținerea unor restricții pentru a proteja securitatea națională și menținerea sistemului managerial închegat pe perioada stării de urgență . 

IV. PRINCIPALUL EFECT JURIDIC AL STĂRII DE ALERTĂ PENTRU JUSTIȚIABIL  

Principalul efect juridic al  instituirii stării de alertă și al măsurilor de relaxare instituite îl reprezintă fără putință de tăgadă curgerea termenelor procedurale acest lucru însemnând pentru justițiabil faptul că  sistemul judiciar a devenit funcțional  pentru acesta începând cu  data de 15 mai 2020  dată de la care  toate termenele  procedurale  inserate în  actele  juridice  primite  pe perioada stării de urgență încep să curgă începând cu această dată astfel dacă ați primit o hotărâre judecătorească la data de 12 martie iar termenul de apel este de 10 zile termenul a fost suspendat și el începe să curgă de la data de 15 mai 2020  . 

Concluziv starea de alertă reprezintă   din punct de vedere juridic noua noastră „ normalitate provizorie “   și este  necesară pentru a conserva cadrul instituțional creat pentru gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României, luând în considerare persistența unui număr crescut de persoane infectate pe teritoriul național, precum și apariția zilnică a unor cazuri noi de persoane infectate, care mențin o presiune constantă asupra capacității de gestionare a unităților administrativ – teritoriale și a sistemului sanitar deoarece realitatea noastră este în continuă dinamică și depinde de fiecare  dintre noi în parte . 

 

mai 16, 2020 0 comentarii
0 FacebookTwitterPinterestEmail
Blog

PROCEDURA DE OBȚINERE A CERTIFICATULUI PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ

de Avocat Rotaru Cabinet aprilie 14, 2020
Scris de Avocat Rotaru Cabinet

Având în vedere  declararea pandemiei declanșate de virusul SARS-COV2 de către Organizația Mondială a Sănătății  și starea de urgență instituită prin Decretul nr. 195/2020  de Președintele României,  Guvernul României  ținând cont de toate contextul economic dificil afectat prin  ordonanțele militare care au afectat  întregul mediu de afaceri și implicit operatori economici a venit în sprijinul acestora prin crearea unei proceduri menite să sprijine mediul de afaceri  prin eliberarea unui certificat pentru situații de urgență .

Astfel la data de 25.03.2020  s-a publicat în Monitorul Oficial nr. 248/2020 Ordinul  nr. 791/2020 al Ministerului Economiei , Energiei și Mediului de Afaceri  procedura   privind acordarea certificatelor de situații de urgență operatorilor economici a căror activitate este afectată în contextul pandemiei SARS-CoV-2.

Certificatele pentru situații de urgență sunt clasificate în funcție de modalitatea de impact asupra operatorilor economici în două forme

  1. a) TIP 1 (ALBASTRU) – eliberat în forma prezentată în anexa nr. 1, pentru solicitanții care cer acordarea acestuia în baza declarației pe propria răspundere emisă în forma prezentată în anexa nr. 3, din care rezultă întreruperea totală sau parțială a activității, ca urmare a deciziilor emise de autoritățile publice competente, potrivit legii, în perioada stării de urgență decretate;
  2. b) TIP 2 (GALBEN) – eliberat în forma prezentată în anexa nr. 2, pentru solicitanții care cer acordarea acestuia în baza declarației pe propria răspundere emisă în forma prezentată în anexa nr. 3, din care rezultă înregistrarea unei diminuări a încasărilor în luna martie 2020 cu un procent de minimum 25% față de media încasărilor din perioada ianuarie-februarie 2020.

Scopul eliberării acestui certificat pentru situații de urgență constă în aceia de a fi utilizat în relațiile cu instituțiile publice pentru obținerea de facilități/măsuri de sprijin ori în relațiile comerciale, în condițiile legii.

Depunerea documentelor se va face exclusiv electronic pe platforma http://prevenire.gov.ro/, iar eliberarea certificatelor se va face automat, electronic, după validarea de către sistem a solicitării , operatorul economic putând opta doar pentru un singur  tip de certificate pentru situații de urgență atașând obligatoriu următoarele documente

  1. a)datele de identificare;
  2. b)declarația pe propria răspundere a reprezentantului legal, prin care acesta atestă că toate informațiile și documentele care stau la baza cererii pentru obținerea certificatului sunt conforme cu realitatea și respectă legislația în vigoare raportat la tipul de certificat solicitat, conform cerințelor instituite de tipul de certificat solicitat respectiv dacă operatorul economic a fost forțat la închiderea totală sau parțială a activității sau ca urmare a masurilor dispuse de către Guvernul României  s a cauzat diminuarea încasărilor în cuantumul indicat. În situația în care reprezentantul legal nu deține semnătură electronică, acesta poate semna olograf, urmând ca toate documentele încărcate în platforma http://prevenire.gov.ro (inclusiv declarația pe propria răspundere) să fie semnate electronic de către un  împuternicit desemnat în acest sens.

Solicitanții care nu sunt înregistrați la oficiul registrului comerțului furnizează informațiile și documentele  referitoare la datele de identificare și documente privind autorizarea activității.

Modelul declarației pe propria răspundere va fi un model tip care se postează de către Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri pe platforma http://prevenire.gov.ro.

Lipsa semnături electronice conduce la nulitatea cererii și imposibilitatea eliberării certificatului pentru situații de urgență din acest motiv este obligatoriu ca operatorii economice să se adreseze persoanelor abilitate de a deține semnătura electronică pentru validitatea cererii de eliberare a certificatului pentru situații de urgență .

Important de reținut este că Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri eliberează CSU doar pe perioada existenței stării de urgență în România, CSU sunt valabile fără semnătură și ștampilă, iar verificarea acestora se poate efectua pe platforma http://prevenire.gov.ro/, după serie și număr.

După depunerea cererilor pentru eliberarea certificatelor pentru situații de urgență se vor desfășura acțiuni de inspecție și control desfășurate de către organele abilitate iar acestea verifică inclusiv documentele care au stat la baza emiterii declarației pe propria răspundere de către solicitanți.

Dacă organele de control vor  identifica suspiciuni rezonabile privind obținerea CSU cu nerespectarea dispozițiilor legale incidente ori prin neatestarea situației reale de drept și/sau de fapt a solicitantului acestea vor sesiza organele abilitate în vederea stabilirii măsurilor, potrivit competențelor.

Platformei electronică http://prevenire.gov.ro/ va deveni operațională la data de  30 martie 2020 respectiv în termen de 5 zile de la data publicării în Monitorul Oficial a Ordinului  nr. 791/2020 al Ministerului Economiei , Energiei și Mediului de Afaceri .

aprilie 14, 2020 0 comentarii
0 FacebookTwitterPinterestEmail
Blog

STAREA DE URGENȚĂ ȘI PRINCIPALELE EFECTE JURIDICE ALE DECLARĂRII STĂRII DE URGENȚĂ CONFORM DECRETULUI LEGE 195/2020

de Avocat Rotaru Cabinet aprilie 14, 2020
Scris de Avocat Rotaru Cabinet

În contextul internațional actual conform datelor publicate de către Johns Hopkins CSSE – https://systems.jhu.edu/ la data de 12 aprilie 2020 pandemia declanșată de către virusul SARS-COV2 a produs decesul a 108.192 de persoane și infectarea a 1.734.913 persoane la nivel global din care 430.527 au fost declarate vindecate , situația excepțională   mondială  impune astfel  prelungirea stării de urgență pe teritoriul României având în vedere scopul pentru care a fost instituită această măsură  .

Deoarece  Organizația Mondială a Sănătății a recomandat   ca formă de prevenire a contaminării, distanțarea  socială  la data de 16 martie 2020 președintele României a declarat stare de urgență pe teritoriul României  prin Decretul nr. 195/2020  pe o perioadă determinată de  30 de zile .

Acum la aproape 30 de zile distanță de acel moment conform art. 15 din OUG 1/1999  se poate prelungi această stare de criză   .

Pentru a prezenta efectele juridice ale stării de urgență este eminamente  necesar să prezentăm conceptual ce înseamnă această stare de urgență din punct de vedere juridic  .

Starea de urgență este o situație  excepțională  de criză care impune ca doar  pentru o perioadă determinată de timp pentru a preîntâmpina iminența producerii unor situații care  să pericliteze  anumite domenii de activitate și bunul mers al țării  ca activitatea acelor domenii de activitate să fie gestionată  prin  transferul puterii executive către Ministerului de Interne care poate gestiona această stare de criză prin  îngrădirea proporțională doar a acelor  drepturi și libertăți  care a impus instituirea stării de urgență prin legiferarea și implementarea de   ordonanțe militare .

Starea de urgență  este  reglementată legislativ în art. 93 din Constituția României și  odată aprobată de către plenul Parlamentului României este reglementată de  către OUG 1/1999 a  Guvernului României .

Conform articolului 5 din OUG 1/1999   starea de urgență se poate dispune pentru o perioadă de cel mult 30 de zile urmând ca după această perioadă   gradual dacă nu a  dispărut iminența producerii unor dezastre să fie conform art. 15 prelungită această perioadă cu posibilitatea de a  extinde sau restrânge drepturile  instituite prin  acest decret .

În  domeniul juridic  având în vedere componenta socială și  faptul că înfăptuirea actului de justiție implică obligatoriu  contactul între justițiabili Decretul LEGE 195/2020  a paralizat acest domeniu cu multiple implicații economice tangențiale prin

  1. SUSPENDAREA PRESCRIPȚIILOR ȘI TERMENELOR

Conform articolului 41  din acest decret prescripțiile și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență instituite potrivit prezentului decret, dispozițiile art. 2.532 pct. 9 teza a II-a din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil sau alte dispoziții legale contrare nefiind aplicabile.

Ce înseamnă acest lucru în termeni uzuali , înseamnă că chiar dacă ați primit un act juridic spre exemplu o hotărâre judecătorească termenul de exercitare a unei căi de atac împotriva acelui act nu produce  nici un efect juridic  și astfel acest termen  începe să curgă abia după ce starea de urgență a încetat .

O altă situație poate fi  generată de scadența unui împrumut  astfel chiar dacă s-a împlinit pe perioada  stării de urgență termenul de scadență   acest termen este suspendat el urmând să fie calculat  abia după încetarea stării de urgență .

Termenele de exercitare a căilor de atac în cauzele civile  aflate în curs la data instituirii prezentei stări de urgență, se întrerup, urmând a curge noi termene, de aceeași durată, de la data încetării stării de urgență.

În cauzele civile  în care au fost declarate căi de atac până la data emiterii prezentului decret, dosarele se înaintează instanței competente  doar după încetarea stării de urgență.

Este evident astfel efectul dilatoriu prin care odată cu  instituirea stării de urgență  domeniul juridic a fost suspendat .

Implicațiile economice și juridice ale acestei stării de criză putând fi aplicate și gestionate  abia după depășirea situației impuse  însă prin suspendarea termenelor de prescripție ele vor produce efecte juridice și după 10 ani de la instituirea stării de urgență având în vedere că dreptul român prevede și astfel de termene în materie civilă .

  1. SUSPENDAREA ACTIVITĂȚII INSTANȚELOR DE JUDECATĂ

Regula generală este că exceptând cauzele urgente  pe perioada stării de urgență judecarea proceselor civile  și celor penale se suspendă de plin drept pe durata  acesteia , fără a fi necesară efectuarea vreunui act de procedură în acest scop.

Conform articolului  42  alin.  (1)  pe durata stării de urgență, activitatea de judecată continuă  doar în cauzele de urgență deosebită. Lista acestor cauze se stabilește de Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru cauzele de competența acesteia și, respectiv, de colegiile de conducere ale curților de apel pentru cauzele de competența lor și pentru cauzele de competența instanțelor care funcționează în circumscripția lor teritorială, putând fi, după împrejurări, actualizată. Consiliul Superior al Magistraturii dă îndrumări, în vederea asigurării unei practici unitare, colegiilor de conducere ale instanțelor menționate cu privire la modul de stabilire a cauzelor care se judecă pe durata stării de urgență.

Pe durata stării de urgență, pentru judecarea proceselor prevăzute la  art. 42 alin. (1), instanțele judecătorești, ținând seama de împrejurări, pot fixa termene scurte, inclusiv de la o zi la alta sau chiar în aceeași zi fiind asigurată astfel celeritatea procedurilor judiciare .

În procesele urgente care se judecă când este posibil, instanțele judecătorești dispun măsurile necesare pentru desfășurarea ședinței de judecată prin videoconferință și procedează la comunicarea actelor de procedură prin telefax, poștă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia.

De menționat este că având în vedere această posibilitate este necesară digitalizarea actului de justiție în cazuri excepționale  prin crearea unor platforme prin care procesul să fie cu acordul părților transferat în mediul virtual prin respectarea tuturor normelor procesuale .

Chiar în cauzele urgente se poate dispune amânarea judecării cauzelor la cerere, în situația în care partea interesată se află în izolare la domiciliu, în carantină sau spitalizată în contextul pandemiei de COVID-19.

Pentru a respecta dreptul de a pune concluzii în cauză  când instanța respinge cererea de amânare a judecății în considerarea necesității de a soluționa cauza în contextul instituirii prezentei stări de urgență, va amâna, la cererea părții sau din oficiu, pronunțarea în vederea depunerii de concluzii scrise.

După încetarea stării de urgență, judecarea proceselor civile se reia din oficiu. În termen de 10 zile de la încetarea stării de urgență, instanța de judecată va lua măsuri pentru fixarea termenelor de judecată și citarea părților. Natura juridică a acestui termen  legal este în opinia mea un termen de recomandare neexistând nici o  sancțiune procesuala pentru depășirea acestui termen  .

În materie penală   regula generală este că activitatea de urmărire penală  și judecată este suspendată  parțial deoarece  articolul 43 reglementează că  activitatea de urmărire penală și cea a judecătorilor de drepturi și libertăți se desfășoară numai cu privire la:

  1. a) cauzele în care s-au dispus ori se propune luarea măsurilor preventive ori a celor de protecție a victimelor și martorilor, cele privind aplicarea provizorie a măsurilor de siguranță cu caracter medical, cele cu persoane vătămate minori;
  2. b) actele și măsurile de urmărire penală a căror amânare ar pune în pericol obținerea probelor sau prinderea suspectului sau a inculpatului, precum și cele privind audierea anticipată;
  3. c) cauzele în care urgența se justifică prin scopul instituirii stării de urgență la nivel național, alte cauze urgente apreciate ca atare de către procurorul care supraveghează sau efectuează urmărirea penală.

Procesele penale aflate în curs pe rolul instanțelor de judecată, inclusiv cele aflate în procedură în camera preliminară, se suspendă de drept pe durata stării de urgență, cu excepția celor de la alin. (1) lit. c)  spre exemplu infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor apreciate ca atare de judecător sau instanța de judecată, precum și a următoarelor cauze: cele privind infracțiunile flagrante, cele în care au fost dispuse măsuri preventive, cele referitoare la contestații împotriva măsurilor asigurătorii, cele privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, cele ce cuprind măsuri de protecție a victimelor și a martorilor, cele privind aplicarea provizorie a măsurilor de siguranță cu caracter medical, cele privind infracțiuni contra securității naționale, cele privind acte de terorism sau de spălare a banilor.

În termen de 10 zile  de la încetarea stării de urgență, judecătorul sau instanța de judecată  la fel ca în materie civilă se vor lua măsuri pentru fixarea termenelor de judecată și efectuarea actelor de procedură.

Acordul de comunicare în cauzele penale a actelor procedurale prin poștă electronică se prezumă, iar organele judiciare vor solicita, acolo unde este cazul, de urgență, telefonic, indicarea adreselor de poștă electronică pentru comunicarea respectivelor acte.

Termenele de comunicare a soluțiilor, de formulare și soluționare a plângerilor, altele decât cele reglementate de alin. (1), se întrerup, urmând ca de la data încetării stării de urgență să înceapă să curgă un nou termen, de aceeași durată. Termenele de exercitare a căilor de atac în cauzele penale, cu excepția celor judecate potrivit prezentului decret, se întrerup, urmând ca de la data încetării stării de urgență să înceapă să curgă un nou termen, de aceeași durată. Fac excepție cele judecate potrivit prezentului decret.

Ascultarea persoanelor private de libertate se face prin videoconferință la locul de deținere sau în spații corespunzătoare din punct de vedere sanitar, fără a fi necesar acordul persoanei private de libertate.

Prin instituirea stării de urgență  se suspendă de drept organizarea licitațiilor publice în cadrul procedurilor de valorificare a bunurilor mobile indisponibilizate în procesele penale.

Pe durata stării de urgență, în cauzele în care nu se efectuează acte de urmărire penală sau procesul penal este suspendat potrivit prezentului decret, prescripția răspunderii penale se suspendă .

  1. EXECUTAREA  SILITĂ

Activitatea de executare silită continuă numai în cazurile în care este posibilă respectarea regulilor de disciplină sanitară stabilite prin hotărârile Comitetului Național privind Situațiile Speciale de Urgență, în scopul ocrotirii drepturilor la viață și la integritate fizică ale participanților la executarea silită .

  1. ACTIVITATEA INSPECȚIEI JUDICIARE A OFICIULUI REGISTRULUI COMERTULUI SI A SERVICIULUI DE PROBATIUNE

Conform articolului 44 pe durata stării de urgență, prevederile art. 42 se aplică în mod corespunzător și în procedurile de competența Inspecției Judiciare respectiv  continuă  doar în cauzele de urgență deosebită. Lista acestor cauze se stabilește de Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru cauzele de competența acesteia și, respectiv, de colegiile de conducere ale curților de apel pentru cauzele de competența lor și pentru cauzele de competența instanțelor care funcționează în circumscripția lor teritorială, putând fi, după împrejurări, actualizată. Consiliul Superior al Magistraturii dă îndrumări, în vederea asigurării unei practici unitare, colegiilor de conducere ale instanțelor menționate cu privire la modul de stabilire a cauzelor care se judecă pe durata stării de urgență.

În sprijinul sectorului privat potrivit  articolului 45 pe durata stării de urgență, activitatea Oficiului Național al Registrului Comerțului și a oficiilor registrelor comerțului de pe lângă tribunale continuă în ceea ce privește înregistrarea mențiunilor privind persoanele juridice și persoanele fizice înregistrate în registrul comerțului și se derulează prin mijloace electronice, în baza cererii de înregistrare a mențiunilor și a documentelor anexate la aceasta în formă electronică, având încorporată, atașată sau logic asociată semnătura electronică extinsă.

Copiile de pe înregistrările efectuate și de pe actele prezentate de solicitanți, informațiile despre datele înregistrate și certificatele constatatoare se eliberează pe cale electronică.

Activitatea de asistență pentru efectuarea procedurilor necesare înregistrării prin mijloace electronice în registrul comerțului, din cadrul oficiilor registrului comerțului de pe lângă tribunale, precum și activitatea de publicare și de furnizare a Buletinului procedurilor de insolvență se realizează prin mijloace electronice.

In materia  executărilor pedepselor  neprivative de libertate articolul 46  prevede

În executarea pedepselor și a măsurilor educative neprivative de libertate, executarea supravegherii prin prezentarea persoanei la serviciul de probațiune, primirea vizitelor consilierului de probațiune, precum și obligațiile de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, de a urma un curs de pregătire școlară ori de calificare profesională, de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială, respectiv prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității rezultată din înlocuirea amenzii penale se suspendă pe durata stării de urgență. Pentru situațiile în care termenul de supraveghere, durata supravegherii sau durata măsurii educative neprivative de libertate s-a împlinit în timpul stării de urgență, în raportul final se face mențiune despre imposibilitatea obiectivă de executare.

  1. EXECUTAREA PEDEPSELOR PRIVATIVE DE LIBERTATE

Totodată  conform articolului 47 în executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate, exercitarea dreptului de a primi vizite, exercitarea dreptului la vizită intimă, exercitarea dreptului de a primi bunuri prin sectorul vizită, cât și recompensele constând în permisiunea de ieșire din penitenciar se suspendă.

Pentru menținerea legăturii cu mediul suport se majorează durata și numărul de convorbiri pentru persoanele condamnate aflate în regimul de maximă siguranță, la maximum 45 de minute pe zi, iar pentru persoanele condamnate aflate în regim închis, semideschis, deschis, regim provizoriu sau pentru cei care nu au regimul stabilit, la maximum 75 de minute pe zi. Dreptul deținuților la convorbiri on-line, indiferent de situația disciplinară și periodicitatea legăturii cu familia, se suplimentează corespunzător numărului de vizite la care au dreptul conform regimului de executare.

Persoanele condamnate clasificate în regimul semideschis și deschis pot executa pedeapsa în camere de deținere permanent închise și asigurate.

Pentru minorii privați de libertate care nu au un reprezentant legal, medicul curant al locului de deținere acționează ca reprezentantul legal, exclusiv pentru acordarea asistenței medicale și a măsurilor de prevenție.

În completarea obligațiilor prevăzute în Legea nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare, cu modificările și completările ulterioare, polițistul de penitenciare este obligat să participe la toate activitățile desfășurate în conformitate cu dispozițiile superiorilor, cu respectarea timpului legal de odihnă, timpul lucrat suplimentar în această împrejurare fiind compensat exclusiv cu timp liber corespunzător.

Pe perioada stării de urgență, în raport cu necesitățile și situația operativă existente la nivelul unității penitenciare unde este încadrat sau al altei unități din poliția penitenciară, polițistului de penitenciare i se pot modifica, fără acordul său, locul și/sau felul muncii.

În concluzie  regula principală în domeniul juridic este că  activitatea judiciară este suspendată exceptând acele situații juridice urgente care sunt de importanță vitală pentru bunul mers al societății  și care au impus luarea deciziei de a implementa starea de urgență .

Pe perioada stării de urgență au fost majorate totodată  atât pedepsele penale cât și pedepsele contravenționale pentru nerespectarea măsurilor autorităților publice impuse pentru   a zădărnici răspândirea virusului SARS-COV2 .

De lege ferenda  consider că este  absolut necesar ca majorarea  pedepselor  penale pentru zădărnicirea și combaterea bolilor precum și majorarea  cuantumului amenzilor contravenționale pentru nerespectarea măsurilor de izolare și carantinare precum și confiscarea unor bunuri  să fie urmată obligatoriu  de implementarea acestor masuri prin activitatea organelor statului având in vedere necesitatea depășirii stării de urgență prin activitatea instanțelor de judecată și ministerului public prin organele de cercetare penală  deoarece chiar dacă au fost impuse niște măsuri excepționale ele  nu au nici o aplicabilitate dacă nu sunt aplicate cel puțin în domeniul juridic  pe perioada stării de urgență pentru care au fost instituite  .

aprilie 14, 2020 0 comentarii
0 FacebookTwitterPinterestEmail

Articole recente

  • Violența cibernetică sau cyberbullying și impactul cauzei Buturuga versus România asupra legislației naționale
  • JUSTIȚIA ÎN PERIOADA PANDEMIEI
  • STAREA DE ALERTĂ ÎN ROMÂNIA INSTITUITĂ PRIN HOTĂRÂREA NR. 24 DE CĂTRE COMITETUL NAȚIONAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ ȘI PRINCIPALELE EFECTE JURIDICE
  • PROCEDURA DE OBȚINERE A CERTIFICATULUI PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ
  • STAREA DE URGENȚĂ ȘI PRINCIPALELE EFECTE JURIDICE ALE DECLARĂRII STĂRII DE URGENȚĂ CONFORM DECRETULUI LEGE 195/2020

Comentarii recente

    Adresa: Str. Mihai Eminescu, nr.7, Mediaș,   jud. Sibiu (în incinta Casei de Cultură a Sindicatelor Mediaș)

     

    Telefon: 0744 766 317

     

    E-mail: contact@avocatrotaru.ro

    Link-uri utile

    • Termeni și condiții
    • Politica de confidențialitate
    • Contact
    Cabinet Avocat Rotaru Marcela

    Copyright - @2020 avocatrotaru.ro Powered by Digital Tree Marketing