Violența cibernetică sau cyberbullying și impactul cauzei Buturuga versus România asupra legislației naționale

de Avocat Rotaru Cabinet
0 comentarii

Contextul internațional actual   a făcut ca viața  oamenilor  să se desfășoare pe platformele de socializare,  în mediul online determinând prin acest lucru o creștere vertiginoasă a infracționalității din mediul online.

Puțini știu însă că România nu  s a adaptat acestui gen de infracționalitate și din acest motiv   la data de 10.02.2020  prin cauza Buturuga v Romania, ECHR 056 (2020) Curtea  Europeană de Justiție a condamnat statul român pentru încălcarea Articolului 3 (interzicerea tratamentului inuman sau degradant) și a Articolului 8 (dreptul la respectarea vieții private și de familie și a corespondenței) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Prin această condamnare victima Gina-Aurelia Buturugă va primi din partea statului român suma de 10.000 de euro cu titlu de daune morale pentru că prin lipsa unui răspuns  adecvat problemei sale i s a încălcat acesteia dreptul la respectarea vieții private și de familie și a corespondenței și i s a oferit un tratament inuman chiar degradant .

Pe scurt deși a formulat mai multe plângeri împotriva soțului pentru violență domestică Gina-Aurelia Buturugă   fiind chiar amenințată cu moartea, lovită  ulterior pentru a-și retrage plângerea de la poliție nu a primit sprijin din partea statului pentru respectarea vieții sale private.

Ba mai mult aceasta a reclamat și că  după divorț, bărbatul a consultat în mod abuziv conturile sale electronice – inclusiv contul Facebook – și a copiat conversațiile sale private, documente și fotografii.

Parchetul cu toate acestea  a clasat cauza cu toate implicațiile juridice  pe motiv că amenințarea nu era suficient de gravă, respectiv că plângerea pentru încălcarea secretului corespondenței a fost formulată tardiv.

În 06.07.2020  ca un răspuns adecvat  a acestei condamnări  faptele de acest gen sunt incriminate prin  Legea nr. 106/2020 privind modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, Parlamentul României Publicată în Mof  I nr. 588 din 06.07.2020 care va intra în vigoare la data de  09.07.2020 astfel   România s-a raliat Curții  Europene  de Justiție prin incriminarea din punct de vedere juridic a   violenței cibernetice  .

Legea 271/2003 se va completa cu sintagma violență cibernetică  la

ART. 3

În sensul prezentei legi, violența domestică înseamnă orice inacțiune sau acțiune intenționată de violență fizică, sexuală, psihologică, economică, socială, spirituală sau cibernetică, care se produce în mediul familial sau domestic ori între soți sau foști soți, precum și între actuali sau foști parteneri, indiferent dacă agresorul locuiește sau a locuit împreună cu victima.”

  1. La articolul 4 alineatul (1), după litera g)

se introduce o nouă literă, litera h),  prin care se definește  conceptul de violență cibernetică astfel :

“h) violența cibernetică – hărțuire online, mesaje online instigatoare la ură pe bază de gen, urmărire online, amenințări online, publicarea non consensuală de informații și conținut grafic intim, accesul ilegal de interceptare a comunicațiilor și datelor private și orice altă formă de utilizare abuzivă a tehnologiei informației și a comunicațiilor prin intermediul calculatoarelor, telefoanelor mobile inteligente sau altor dispozitive similare care folosesc telecomunicațiile sau se pot conecta la internet și pot transmite și utiliza platformele sociale sau de e-mail, cu scopul de a face de rușine, umili, speria, amenința, reduce la tăcere victima.”

În articolele următoare se creează și un cadru optim de implementare a organismelor menite să creeze eficiență împotriva acestui gen de faptă

  1. La articolul 8, după alineatul (3^2)

se introduce un nou alineat, alineatul (3^3), cu următorul cuprins:

 

“(3^3) Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați asigură coordonarea împreună cu alte ministere în raport cu integrarea unei perspective de egalitate între femei și bărbați în toate politicile, programele și cercetarea în domeniul inteligenței artificiale, pentru a evita potențialele riscuri ale tehnologiei care perpetuează sexismul, stereotipurile de gen și violența cibernetică.”

  1. La articolul 9, alineatul (1)

se modifică și va avea următorul cuprins:

ART. 9

(1) Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Sănătății și Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor elaborează și difuzează materiale documentare privind prevenirea, cauzele și consecințele violenței domestice.”

  1. La articolul 9, după alineatul (2)

se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

“(3) Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, prin organismele aflate în coordonare responsabile de prevenirea, analiza, identificarea și reacția la incidente în cadrul infrastructurilor cibernetice, are obligația de a efectua demersurile necesare pentru a dezvolta campanii de sensibilizare publică privind violența cibernetică și să ofere asistență practică autorităților centrale și locale în prevenirea și răspunsul la violență cibernetică. Împreună cu instituțiile prevăzute la art. 8, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor stabilește, promovează și bugetează programe destinate unei game largi de utilizatori, pentru alfabetizare digitală.”

Astfel este evident faptul că Curtea  Europeană de Justiție prin soluția de condamnare  în cauza Buturugă din 10.02.2020 a forțat statul român să se ralieze noului tip de infracționalitate  cibernetică care se răspândește din ce în mai mult la nivel global și datorită contextului internațional actual care îi  creează un teren fertil optim dezvoltării .

În calitate de practician nu pot decât să mulțumesc  Curții Europene  de Justiție  și victimei că prin cauza sa  doamna Gina-Aurelia Buturugă este răspunzătoare de faptul că începând din data de 09.07.2020 soluțiile de clasare a faptelor de violență cibernetică nu vor mai fi luate în derizoriu cel puțin la nivel de principiu.

Cadrul legal de incriminare există însă acesta presupune și implementare prin instituții apte de a  găsi persoanele vinovate de faptele de această natură .

România trece printr-un fenomen social  alarmant și periculos deoarece   o femeie este bătută la fiecare 30 de secunde, iar la fiecare cinci zile o victimă a violenței domestice moare, potrivit statisticilor .

Singura formă de a stopa acest fenomen o reprezintă  luarea unor măsuri instituționale menite să  protejeze victima atât în mediul online cât în mediul offline prin funcția de reeducare  a pedepsei  pentru acest gen de criminalitate .

În concluzie este evident că vorba noastră populară buturuga mica  răstoarnă carul mare pare se că s a adeverit cel puțin în acest caz  iar pe viitor nu putem decât spera ca și practicieni că violența cibernetică va primi un răspuns adecvat din partea autorităților .

 

 

 

You may also like

Lasă un comentariu