A trecut mai bine de o lună și jumătate de la ridicarea stării de urgență și instaurarea stării de alertă moment în care sistemul judiciar a început să prindă viață și să devină astfel funcțional .
Diferența între justiția ante COVID 19 și cea actuală este că cea actuală este o justiție calitativă din punct de vedere organizatoric .
Ce ne-a învățat această pandemie pe lângă să completăm declarații pe propria răspundere este să ne organizăm mai bine timpul pe care îl avem la dispoziție și să ne respectăm timpul partenerilor noștri în înfăptuirea actului de justiție .
Dacă pe perioada stării de urgență am cunoscut panica indusă de incertitudinea zilei de mâine și sentimentul de rușine deoarece am avut cauze în care îmi era rușine să port masca în fața completului de judecată să nu poată fi interpretat un act de sfidare acum iată că purtarea măștii a devenit obligatorie conform Legii 55/2020 care stipulează la art. 13 lit. că avem
a) obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice închise, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă.
Învățăm treptat, treptat dar mai ales de toate etapizat să conviețuim cu virusul .
Chiar dacă starea de urgență a încetat iată că după o lună și jumătate de la reluarea activității judiciare instanțele de judecată au început timid să își judece cauzele într-o ordine deplină cu citarea părților cu fixarea termenelor pe intervale orare care permit avocatului să nu rămână prea mult în incinta instanței de judecată, cu pauze dese intre susținerea cauzelor pentru a se putea efectua dezinfectarea spațiului de lucru al justițiabililor și cu o rezervare în administrarea probelor .
Recomandarea instanțelor de judecată este unanimă însă în evitarea deplasărilor inutile la sediul instanței și încercarea de a uzita de procedura scrisă pentru a respecta distanțarea socială .
Dacă în perioada pandemiei instanțele de judecată nu permiteau depunerea documentelor direct către instanța de judecată ci pe suport electronic , pe perioada stării de alertă iată că documentele se pot depune direct la instanța de judecată.
Totuși pandemia a dat naștere unui curent ireversibil de digitalizare a actului de justiție prin videoconferința . Primul proces pilot de acest gen desfășurând-se la data de 03 aprilie 2020 , ora 11:30, realizat exclusiv printr-o platformă online.
La derularea acestuia și-au dat concursul Magistrat Mihaela ROIBU – judecător în cadrul Tribunalului Timiș, Secția I Civilă, Daniel Adam – grefier în cadrul Tribunalului Timiș, Secția I Civilă și membrii fondatori ai grupului Digital Law, în ordine alfabetică, respectiv Avocat Dragoș Benga din Baroul Brașov, Avocat Sergiu Capisizu, Avocat Tudor Colțan și Avocat Diana Ghinculov din Baroul București, Avocat Antonio Iordan Prodecanul Baroului Brăila, Avocat Călin Iuga din Baroul Cluj, Avocat Șerban Lovin Decanul Baroului Ilfov, Avocat Dragoș Nicu Prodecanul Baroului Dolj și Avocat Sergiu I. Stănilă Decanul Baroului Timiș.
Magistrații și avocații au folosit aplicația Zoom imitând prin personaje fictive o amânare a cauzei .
Am observat astfel un început timid dar extrem de promițător de digitalizare a actului de justiție prin videoconferința , procesul fictiv atrăgând atenția că de multe ori avocații pot parcurge distanțe considerabile pentru susținerea unei cauze ce poate dura doar câteva minute.
De menționat este și lansarea dosarului electronic ca o necesitate deoarece pe citații la repunerea pe rol a cauzelor se comunică părților și că au acces la dosarul electronic prin completarea unei cereri în acest sens .
Pentru un justițiabil în era digitalizării și a internetului în această perioadă este importantă platforma online portal.just.ro care a devenit un mijloc de citare corespunzătoare instanței de judecată prin care părțile iau cunoștință de ora aproximativă la care se va judeca cauza acestora , toate instanțele înțelegând astfel să își pregătească ședințele de judecată evitând suprapunerea cauzelor .
Menționez că o mare surpriză plăcută a reprezentat și lansarea în mediul online a instanțelor de judecată pe platformele de socializare astfel un exemplu pozitiv în acest sens este Curtea de Apel Alba Iulia care păstrează un contact direct cu justițiabili primind și o distincție în acest sens pe platforma de socializare Facebook cât și Judecătoria Ploiești care păstrează legătura cu părțile atât pe platforma de socializare Facebook cât si pe Instagram .
Totodată în această perioadă a avut loc și automatizarea gestiunii documentelor comunicate prin intermediul Noletter.com de către instanțele din raza Curții de Apel Galați. Curtea de Apel Galați prin Președintele Cosmin Mihăilă a încercat astfel digitalizarea mediului juridic și deschiderea spre tehnologiile de ultimă oră la care acced un număr tot mai mare de instanțe din țară prin preluarea tehnologiilor de automatizare implementate la Galați.
Se va încerca în următoarea etapă comunicarea documentelor profesionist-instanță/instanță-profesionist printr-un mecanism programatic (API). CA Galați a dezvoltat mijloacele necesare comunicării documentelor în acest mod, testele desfășurându-se chiar în această perioadă.
Dincolo de creșterea eficienței, cei de la Noletter consideră că procedura implementată are potențialul de a spori transparența și securitatea comunicărilor profesionist-instanță dar beneficiază în continuare de posibilitatea verificării integrității prin intermediul tehnologiei Blockchain.
În materie penală pentru persoanele aflate la locuri de deținere și a căror prezență este obligatorie în proces inculpați au acces la desfășurarea procedurilor prin videoconferință asigurându-li-se acestora dreptul la apărare printr-un avocat desemnat din rândul avocaților de la locul de deținere și faptul că nu mai este necesar transferul la instanță de la locul de deținere prin protejarea dreptului la sănătate și la expunerea unei posibile contaminări .
Justiția totuși cunoaște cazuri izolate de contaminare a angajaților cu virusul Sars Cov 2 respectiv un angajat al Curții de Apel Alba Iulia și un angajat al Tribunalului București fiind totuși cazuri izolate neexistând focare de infecție în sistemul judiciar .
Cu toate acestea riscul de infectare există și este extrem de mare deoarece în domeniul juridic având în vedere componenta socială și faptul că înfăptuirea actului de justiție implică obligatoriu contactul între justițiabili o posibilă contaminare este iminentă .
Nu putem omite faptul că în prezent există un număr mare de cazuri de contaminare și faptul că începând cu data de 01 iulie 2020 nu s-au mai continuat măsurile de relaxare fapt ce ne amintește posibilitatea ca oricând să putem reveni la starea de urgență și justiția să se desfășoare exclusiv în mediul online prin videoconferință și comunicarea actelor în format electronic .
Recomandam astfel păstrarea distanțării sociale și respectarea măsurilor luate de autorități pentru a nu paraliza din nou sistemul judiciar .
Pandemia ne a oferit fiecăruia dintre noi și un timp de introspecție de reflecție și de reașezare a valorilor morale .
Pe unii dintre noi i-a făcut mai motivați în timp ce pe alții le-a scos la suprafață calitatea umană deoarece pandemia a dat naștere unui nou curent mondial și anume lupta pentru supraviețuire care nu are cum să ocolească sistemul judiciar .
În sprijinul justiției și ca o măsură de stabilire a unui mecanism de dialog permanent interprofesional și a unor proceduri de rezolvare a diferendelor prevăzută de către ghidul de bune practici între profesioniștii dreptului respectiv de citez art. 148 care prevede că la nivel național ar fi utilă elaborarea unor proceduri concrete prin care să se preîntâmpine conflictele interprofesionale și să se faciliteze aplanarea celor deja existente, printr-un set de reguli principiale care să sprijine o comunicare interprofesională continuă și deschisă prin derularea unor proiecte comune interprofesionale menite de natură să contribuie la realizarea unei culturi juridice care să confere încredere societății în actul de justiție a luat naștere prininițiativa doamnei Andrea Chiș la data de 25.06.2020 proiectul Legal Soft Skills prin care profesioniștii dreptului sunt invitați la dialog și introspecție asupra calităților necesare de a fi un bun profesionist în drept deoarece nu este suficient să cunoști legea ci legea trebuie practicată prin empatie și umanism .
În concluzie justiția în timpul pandemiei trebuie astfel să se reașeze pe noile componente sociale aflate într-o dinamică permanentă respectând noua ordine mondială ce se vrea a fi instaurată iar practicienii dreptului să relanseze încrederea justițiabilului prin implementarea în activitatea profesională a sfatului maestrului Mahatma Gandhi care ne îndeamnă să fim noi schimbarea pe care vrem să o vedem în lume și prin viața noastră să ne transmitem mesajul pe mai departe .