În contextul internațional actual conform datelor publicate de către John Hopkins CSSE – https://systems.jhu.edu/ la data de 16 mai 2020 pandemia declanșată de către virusul SARS-COV2 a produs decesul a 302.115 de persoane și infectarea a  4.405.680  persoane la nivel global din care 1.637.684 au fost declarate vindecate , situația excepțională   mondială și recentele decizii ale Curții Constituționale a României   a impus astfel  ridicarea stării de urgență și  declararea  stării de alertă pe teritoriul României la data de 15 mai 2020 de către Comitetul  Național de Situații de Urgență din România  .  

Instituțiile statului român implementează astfel pe teritoriul României  recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății   ca formă de prevenire a contaminării, distanțarea  socială   . 

Starea de alertă a fost impusă  și ținând cont de  efectele pe plan economic și social la data de 15 mai 2020 România prin  HOTĂRÂREA nr. 24 din 14.05.2020 privind aprobarea instituirii stării de alertă la nivel național și a măsurilor de prevenire și control a infecțiilor, în contextul situației epidemiologice generate de virusul SARS-CoV-2 a COMITETULUI NAȚIONAL AL SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ DIN ROMÂNIA. 

Pentru a prezenta efectele juridice ale stării de alertă este eminamente  necesar să prezentăm conceptual ce înseamnă această stare de alertă din punct de vedere juridic   și care sunt principalele  efectele juridice ale acestei stări de fapt pentru cetățean . 

I. Cadrul legal  

 Starea de alertă este reglementată legislativ  de către OUG 21/2004 iar definiția legală este dată de art. 2 lit. f din acest act normativ prin faptul că implică  punerea de îndată în aplicare a planurilor de acțiuni și măsuri de prevenire, avertizare a populației, limitare și înlăturare a consecințelor situației de urgență care au impus-o .  

Efectul juridic principal al stării de alertă este faptul că  reprezintă  o stare intermediară de expectativă în contextul geostrategic actual și al multiplicării, pe de o parte, și al creșterii gravității, pe de altă parte, a riscurilor non militare la adresa securității naționale, pe fondul accelerării tendințelor de globalizare, al schimbărilor climatice radicale, al dezvoltării experimentelor științifice cu efecte imprevizibile  care menține sistemul managerial existent care este deja închegat instituțional . 

Starea de alertă este astfel o stare juridică de fapt temporară luată pentru a preveni și gestiona situații de urgență printr-un  sistem instituțional parțial închegat și care se va activa abia la momentul  producerii situației de urgență  pentru a fi capabil  de a oferi un răspuns adecvat noilor provocări la adresa securității naționale  și pentru a asigura instituirea, în cel mai scurt timp, a unui cadru legal modern și a unor mecanisme manageriale perfecționate, menite să asigure, în mod unitar și profesionist, apărarea vieții și sănătății populației, pe timpul producerii unor situații de urgență, care să permită restabilirea rapidă a stării de normalitate 

II. Principiile stării de alertă 

Managementul situațiilor de urgență se face  în starea de alertă spre deosebire de starea de urgență ținând cont de următoarele principii : 

  1.  previziunea și prevenirea;
  2. prioritatea protecției și salvării vieții oamenilor;
  3.  respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului;
  4.  asumarea responsabilității gestionării situațiilor de urgență de către autoritățile administrației publice;
  5. cooperarea la nivel național, regional și internațional cu organisme și organizații similare;
  6. transparența activităților desfășurate pentru gestionarea situațiilor de urgență, astfel încât acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse;
  7.  continuitatea și gradualitatea activităților de gestionare a situațiilor de urgență, de la nivelul autorităților administrației publice locale până la nivelul autorităților administrației publice centrale, în funcție de amploarea și de intensitatea acestora;
  8. operativitatea, conlucrarea activă și subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului Național.

III Asemănări și deosebiri între starea de urgență și starea de alertă  

Raportat la principiile stării de alertă putem conchide că spre deosebire de starea de urgență  drepturile și libertățile cetățenilor nu sunt limitate ci ar trebui să fie  respectate și  să existe transparență decizională cel puțin la nivel de principiu în gestionarea situației de urgență . 

Totuși  la fel ca în starea de urgență măsurile care au fost instituite prin HOTĂRÂREA nr. 24 din 14.05.2020 privind aprobarea instituirii stării de alertă la nivel național și a măsurilor de prevenire și control a infecțiilor, în contextul situației epidemiologice generate de virusul SARS-CoV-2 a COMITETULUI NAȚIONAL AL SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ DIN ROMÂNIA  impun  în continuarea  menținerea unor măsuri pentru a asigura continuitatea și gradualitatea activităților de gestionare a situației de urgență pentru a nu diminua toate efectele pozitive care au fost obținute prin instituirea stării de urgență prin : 

  1. Interzicerea organizării și desfășurării de mitinguri, demonstrații, concerte sau orice alte întruniri în spații deschise, precum și de activități culturale, științifice, artistice, sportive, de divertisment, jocuri de noroc, activități de fitness, activități în piscine și de tratament balnear desfășurate în spații închise. 
  2. suspendarea temporară a  activității de servire și consum al produselor în spațiile comune de servire a mesei din interiorul restaurantelor, hotelurilor, motelurilor, pensiunilor, cafenelelor sau altor localuri publice, cât și la terasele din exteriorul acestor locații. 
  3. suspendarea temporară a activității de comercializare cu amănuntul a produselor și serviciilor în centrele comerciale cu suprafața construită mai mare de 15.000 mp, în care își desfășoară activitatea mai mulți operatori economici. 
  4. obligativitatea menținerii funcționării centrelor rezidențiale de îngrijire și asistență a persoanelor vârstnice, centrelor rezidențiale pentru copii și adulți, cu și fără dizabilități, precum și pentru alte categorii vulnerabile și impunerea unor condiții de izolare a personalului pe perioada prezenței la serviciu. 
  5. Interzicerea de a  intra pe teritoriul României, prin punctele de trecere a frontierei de stat, a cetățenilor străini și apatrizilor. 
  6. Prelungirea  măsurii de  suspendare a  zborurilor efectuate de operatorii economici din aviație spre Austria, Belgia, Confederația Elvețiană, Franța, Germania, Iran, Italia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Regatul Țărilor de Jos, Spania, Statele Unite ale Americii, Turcia și Iran, și din aceste țări către România pentru toate aeroporturile din România, pentru o perioadă de 14 zile, începând cu data de 15.05.2020. 
  7. suspendarea transportului rutier internațional de persoane prin servicii regulate, servicii regulate speciale și servicii ocazionale în trafic internațional, pentru toate cursele efectuate de către operatorii de transport spre Italia, Spania, Franța, Germania, Austria, Belgia, Confederația Elvețiană, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Regatul Țărilor de Jos și Turcia și din aceste țări către România, până în data de 01 iunie 2020. 
  8. menținerea închiderii temporare, totalsau parțiale, a unor puncte de trecere a frontierei de stat. 

Totuși prin  instituirea stării de alertă au fost luate unele măsuri menite de a relaxa și respecta parțial drepturile și libertățile cetățeniilor prin  

  • libertatea de a circula  în interiorul localității de domiciliu  și în condiții limitative și excepționale atât național cât și internațional  
  • libertatea de a participa la slujbele  religioase în condiții limitative și stricte de igienă  
  • dreptul de a avea parte de tratament medical și pentru cazurile care nu reprezintă urgențe medicale . 
  • dreptul la muncă . 

Este evident astfel că virusul SARS-Cov2 va deveni o parte a realității noastre iar păstrarea stării de urgență ar reprezenta măsuri iremediabile în plan economic  pentru operatorii economicii și doar prin relaxarea graduală a  măsurilor  prin instituirea stării de alertă  se pot conserva măsurile de prevenire și protecție luate până în prezent  de o așa natură încât în cazul în care distanțarea socială nu va fi respectată și cazurile de contaminare vor crește sistemul managerial al situațiilor de risc să fie păstrat . 

Ca o notă personală măsurile din  starea de alertă reglementată legal de către OUG 21/2004 nu pot restrânge drepturile și libertățile fundamentale ale drepturilor omului deoarece se încalcă principiile acestei instituții juridice . 

Contextul faptic actual impune însă menținerea unor restricții pentru a proteja securitatea națională și menținerea sistemului managerial închegat pe perioada stării de urgență . 

IV. PRINCIPALUL EFECT JURIDIC AL STĂRII DE ALERTĂ PENTRU JUSTIȚIABIL  

Principalul efect juridic al  instituirii stării de alertă și al măsurilor de relaxare instituite îl reprezintă fără putință de tăgadă curgerea termenelor procedurale acest lucru însemnând pentru justițiabil faptul că  sistemul judiciar a devenit funcțional  pentru acesta începând cu  data de 15 mai 2020  dată de la care  toate termenele  procedurale  inserate în  actele  juridice  primite  pe perioada stării de urgență încep să curgă începând cu această dată astfel dacă ați primit o hotărâre judecătorească la data de 12 martie iar termenul de apel este de 10 zile termenul a fost suspendat și el începe să curgă de la data de 15 mai 2020  . 

Concluziv starea de alertă reprezintă   din punct de vedere juridic noua noastră „ normalitate provizorie “   și este  necesară pentru a conserva cadrul instituțional creat pentru gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României, luând în considerare persistența unui număr crescut de persoane infectate pe teritoriul național, precum și apariția zilnică a unor cazuri noi de persoane infectate, care mențin o presiune constantă asupra capacității de gestionare a unităților administrativ – teritoriale și a sistemului sanitar deoarece realitatea noastră este în continuă dinamică și depinde de fiecare  dintre noi în parte . 

 

You may also like

Lasă un comentariu